Tag Archives: Premier League

Care este cel mai puternic, spectaculos și mai fain campionat?

Una dintre cele mai simpatice dezbateri de pe facebook sau de la o bere este cea pe tema celui mai valoros campionat din lume. Mai bine zis, care este cea mai bună ligă externă. Din capul locului, nu că nu ar ști majoritatea cititorilor blogului sau prietenii de pe fb, sunt fan al Primerei Division. Asta nu înseamnă că nu accept și alte păreri, chiar consider că restul campionatelor puternice au anumite plusuri față de la La Liga.

Mai demult, Arsene Wenger spunea că să compari Premiership cu La Liga e ca și cum ai spune că o înghețată de vanilie e mai bună decât una de căpșuni. Cu alte cuvinte, sunt ambele la un nivel uriaș, astfel că este o chestiune de gust, în fond.

Este clar, în acest moment cel mai bune ligi europene sunt Primera, Premiership și Bundesliga.  Am spus, opțiunea mea estetică și aș zice statistică merge spre Spania. Dar hai să vedem care sunt principalele argumente pentru fiecare din această divizie.

Primera Division. Principalul factor de cuantificare în performanță este rezultatul. În acest moment, în cel mai corect clasament posibil  https://en.wikipedia.org/wiki/UEFA_coefficient, Spania este clar în top. O spun și rezultatele din 2015, când câștigătoarele celor două trofee continentale au fost Real Madrid și Sevilla. La asta se adaugă și supremația dintre 2008 și 2012 la nivel de națională, când Spania a stabilit un record în privința trofeelor majore succesive cucerite. În plus, nimeni nu poate nega spectaculozitatea și tehnicitatea din La Liga. Iar, mai mult, faptul că deși de ani de zile jucători valoroși din campionatul spaniol pleacă spre Anglia, iar Primera rămâne la fel de puternică arată că rezultatele sunt rodul unui proces complex.

3februarieblog1

Marea problemă a elitei spaniole este faptul că, exceptând anul 2014 când Atletico a devenit campioană, de ani de zile lupta pentru titlu se dă numai între Barcelona și Real. Barcelona este cea mai puternică echipă de la AC Milan 1989-1994 încoace, iar modul în care subjugă Spania se răsfrânge mult asupra echilibrului din competiție…

Or aici e principala calitate a Premiership. Din punct de vedere financiar, Liga engleză a explodat, iar în ultimii ani s-a creat un veritabil echilibru. De aici și meciuri spectaculoase și, în acest an, o competivitate crescută. Nu întâmplător a ajuns o formație precum Leicester (foto) să aibă șanse reale la titlu! Mai mult, atmosfera este una absolut specială în Premier League, se știe. În plus, competiția engleză este foarte bine concepută ca marketing mondial. Ne place sau nu, astăzi lucrurile se învârt în jurul banilor, a reclamelor, a drepturilor TV. Sincer, elita engleză nu mai e ce a fost în urmă cu 30-40 de ani, s-a pierdut mult din acel farmec insular. Totul are un preț!

3februarieblog2

În schimb, faptul că naționala Angliei nu prea contează (singurul trofeu e cel mondial, câștigat cum a fost câștigat!, în 1966), arată că acum Premiership e mai mult un concept financiar (absolut inteligent).Sorry…

 

Mă miră faptul că în România se vorbește mai puțin de Bundesliga. Acum, elita germană e înainte Angliei în clasamentul pe țări la nivel de club! În plus, Germania este campioana mondială en-titre! Poate că Bundesliga a devenit și ea oarecum plictisitoare în ultimii ani, de când Bayern Munchen a luat un avans financiar și sportiv greu de ajuns.

Dar… Bundesliga mi se pare că este cel mai echilibrat campionat din mai multe puncte de vedere. Argumente?

1. Are cea mai mare medie de spectatori, înaintea Premiership, La Liga, Ligue 1 și Serie A

2. Tot din cele cinci ligi puternice, Bundesliga are cel mai mic buget de salarii

3. Bundesliga nu are investitori externi, nimeni nu are voie să aibă mai mult de jumătate din acțiuni.

4. Bundesliga are cele mai mici prețuri la bilete, chit că Germania o duce mai bine din punct de vedere economic decât Spania, Franța sau Italia.

3februarieblog3

În plus, ca opțiune estetică, nu mi se pare că Bundesliga este mai puțin ofensivă decât Liga sau Premiership!

Rezumând, până la urmă vorbim de chestiuni de gust. Unora le place Metallica, altora Rammstein sau Depeche, unii sunt cu U2 sau Coldplay…

Cafea spaniolă, 3 în 1

Barcelona – 57 de puncte, Real – 57 de puncte, Atletico – 57 de puncte. Așa se prezintă Primera după 23 de etape, o astfel de situație echilibrată nemaînregistrându-se din sezonul 1982-83. În sfârșit, s-a demonstrat că, după foarte mult timp, La Liga nu mai este o afacere în doi, așa cum s-a obișnuit toată lumea. Am mai zis-o, acest lucru este excelent pentru un campionat ce devenea previzibil din cauza acestei bipolarități Barca-Real. În acest moment, Primera și Premier League par cele mai competitive și consistente ligi, nu numai ca rezultate în ultimii ani (vezi statisticile oficiale), ci și, iată, ca echilibru al valorilor. În celelalte campionate relevante pare tot mai evident că Bayern, Juventus, respectiv PSG vor fi campioane…

Dar să revenim la Primera. Într-o singură săptămână, Atletico, după ce a făcut un meci perfect cu Sociedad (4-0) a căzut în mediocritate. 0-3, fără drept de apel, în turul semifinalelor Copa del Rey, cu vecinii din Chamartin, apoi un 0-2 în deplasare la nou-promovata Almeria. E greu de explicat cum de o formație atât de solidă, care a arătat forță și calitate cu Sociedad (echipă care, totuși, a jucat în acest sezon de Liga Campionilor!) a arătat atâta neputință cu Almeria. Poate eșecul drastic cu Real a creat o stare de nesiguranță la nivelul echipei. Cert e că Atleti s-a pierdut total, ceea ce pune un mare semn de întrebare asupra capacității madrilenilor de a administra o asemenea presiune. E clar, toată lumea așteaptă ca Atleti să dea lovitura, a avut rezultate excelente în ultimii ani,  a luat trofee continentale, iar Simeone, Diego Costa și David Villa au ridicat ștacheta așteptărilor în rândul fanilor și specialiștilor. Acum e momentul adevărului: vom vedea dacă o formație fără vedete stelare ca Barca și Real poate duce la capăt un maraton de putere mentală și forță cum e Primera. Și, a nu se uita, Atleti mai are o ”dublă” a naibii de grea cu AC Milan, în Champions League.

Modric, Jese, Bale…

Cum-necum, Real Madrid a revenit în cărțile titlului. Iată că răbdarea de care a avut parte Ancelotti își arată roadele. Lucrurile încep să curgă ca la o echipă de forță mondială. Probabil, Real va fi în ultimul act din Copa del Rey, iar în optimile UCL are totuși un adversar mai accesibil, Schalke 04. Ancelotti a administrat inteligent pașii mai șovăielnici din toamnă și acum Real e din nou în prim-plan. Bine, ar zice malițioșii, nici nu e greu când îți permiți să îl ții pe bancă pe Bale, iar o absență a lui Cristiano Ronaldo nu se simte în mod special într-un meci cu Villarreal, o formație nu tocmai modestă. De notat ”explozia” lui Jese (de urmărit traseul lui…), dar și evoluția tot mai entuziasmantă a lui Modric, cel care a devenit favoritul tribunei de pe ”Bernabeu”. Modric începe să-și justifice investiția, dar croatul mai are un hop de trecut. Blondul creator de la mijlocul terenului a făcut, deocamdată, un meci MARE contra unei formații uriașe din Europa. Poate în primăvara asta va trece și acest prag…

 

În fine, Messi

… nu în ultimul rând, Barcelona e lider. Firește, la golaveraj. Însă victoria cu 4-1 de la Sevilla are o conotație specială. Messi a revenit cu o ”dublă” de efect, arătând încă o dată că trupa ”blau-grana” nu poate trăi fără argentinian. Perioada de neinspirație a lui Leo, coroborată cu accidentarea din toamnă, problemele medicale din lotul catalanilor, adaptarea greoaie la cerințele lui ”Tata Martino”, toate acestea au creat senzația că Barca e în derivă. Meciul de la Sevilla, cu o echipă frumoasă și solidă, arată că Barca nu e nici pe departe o formație fără orizont. Pentru ea însă, luna februarie a fost una nevralgică, mai tot timpul. Plus că va avea un test teribil în optimile Champions, cu Manchester City…

Mai e încă ceva. Un lucru care poate decide multe. Arbitrajele. Atleti pare cea mai prejudiciată în ultimele meciuri. Să ne înțelegem: la Almeria, ”los colchoneros” au pierdut meritat, după aspectul jocului meritau cel mult un egal. Dar madrilenilor li s-au refuzat două penalty-uri, gazdele trebuiau să încaseze două cartonașe roșii, iar portarul Aranzubia a fost eliminat ușor. Asta, pe lângă arbitrajul controversat de la egalul de acasă, 1-1 cu Sevilla, arată că Atleti mai are încă o problemă, pe lângă evoluția mai puțin fericită din ultima săptămână.

Până una-alta însă, cursa continuă. Vă dați seama cum ar fi ca titlul să fie decis în ultima etapă, când se joacă Barcelona-Atletico și Real-Espanyol?

(credit foto: elmundodeportivo.com)